Sinonimă cu confortul, cât și cu eleganța, jacheta de smoching este una dintre cele mai versatile piese formale din garderoba unui bărbat. Vă invităm să descoperiți cum a apărut, care este povestea acestui costum emblematic și cum îl purtăm astăzi.
Cum a apărut Smokingul?
Nimeni nu stie exact cum a aparut jacheta de smoking, deși cea mai plauzibilă ipoteză este că povestea acesteia începe odată cu importurile masive de tutun, cafea și mirodenii în Europa, undeva în secolul al XVII-lea. Dezvoltate initial pentru a fi purtate de barbati exclusiv in casa, dupa cina, pentru a-si proteja hainele atunci cand se retrageau pentru a-si incheia seara fumand tutun si citind ziarul, jacheta smoking s-a transformat peste ani intr-o emblema a tinutelor de seara black tie, fiind potrivita unui costum de mire, precum si costumelor de ceremonie pentru ocazii speciale.
Istoria smokingului incepe odata cu dezvoltarea comertului international la inceputul secolului al 17-lea in Europa si importul cafelei, textilelor, condimentelor, precum si al tutunului.
Cum cei mai multi gentlemeni nu detineau garderobele vaste din zilele noastre, majoritatea barbatilor erau preocupati, pe cat posibil, de protejarea pretioaselor articole de imbracaminte. Cum majoritatea acestora riscau sa ramana imbibate cu fum de tutun sau sa sfarseasca arse de scrum, barbatii au inceput sa poarte peste imbracaminte un tip de halat din matase, cunoscut sub denumirea de ”robe de chambre”, devenind chiar popular sa pozezi pentru un portret purtand halatul din matase favorit.
În timp, deși contextul s-a schimbat, bărbații au început să poarte aceste halate de mătase doar în situații extrem de familiale: în intimitatea propriei case și peste pijamale - mai cu seamă că, pe atunci, casele nu aveau sisteme de încălzire atât de evoluate ca acum, iar un astfel de halat era călduros și confortabil.
Următorul pas în evoluția halatului de mătase în jachetă de smoching se datorează tocmai popularității acestuia ca accesoriu de casă: a început să fie purtat imediat după cină, direct peste costumul de seară, tot pentru protecție, când bărbații se retrăgeau pentru a discuta afaceri cu un trabuc și un pahar de digestiv. Astfel, halatul de casă a fost adaptat vremurilor, devenind mai scurt și mai asemănător unui sacou, putând fi purtat chiar ca înlocuitor al jachetei de seară, dar nu peste aceasta. Abia din acest moment putem vorbi despre ceea ce numim astăzi jachetă de smoching.
Până înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, însă, jacheta de smoching era purtată strict în casă: în cazul unei cine în locuința cuiva, era cât se poate de firesc ca atât gazda, cât și musafirii, să aibă un astfel de accesoriu pentru a se bucura de trabucul și coniacul de după.
Tutunul turcesc a devenit un tabiet extrem de popular in randul gentlemenilor pana in 1850, mai ales in perioada Razboiului Crimeii, devenind o traditie ca dupa cina, distinsul gentleman sa se retraga in liniste in salonul sau pentru a fuma tutunul sau favorit, in timp ce savureaza obisnuitul pahar de digestiv.
Astfel, trendul smoking-ului a luat treptat amploare, continuand sa evolueze si sa se transforme din clasicul "robe de chambre" din matase, intr-o versiune de jacheta de lungime medie croita din materiale pretioase, precum catifeaua sau matasea, in culori inchise, precum nuantele de burgundy sau verde, avand acelasi rol de a absorbi fumul si de a proteja tinutele gentlemenilor de scrumul tutunului. Smoking-ul prezenta un guler sal, mansete indoite, inchidere si decoratiuni tip brandenburg, nasturi, sau pur si simplu un cordon in talie.
In timpul erei Victoriene si Edwardiene, jacheta smoking era printre cele mai populare piese vestimentare, sinonima cu confortul si eleganta, fiind apreciata ca un semn distinctiv al adevaratului gentleman. Se crede ca dezvoltarea ei a fost accelerata si de credinta ca femeile erau sensibile la mirosul de tabac. Era Edwardiana a fost ultima in care barbatii se imbracau cu religiozitate in functie de ocazie si perioada din zi, iar smoking-ul si-a pastrat la inceputul secolului 20, bineinteles, un loc de cinste in garderoba, noile versiuni prezentand diverse tipuri de inchidere pentru a permite domnilor purtarea sa si in timpul mesei, nefiind astfel nevoie de a se schimba ulterior.
Abia după război, odată cu o relaxare a codurilor vestimentare, jacheta de smoching a ajuns să fie purtată și în oraș; și nu e de mirare, având în vedere adevăratele revoluții ale stilului masculin din acea perioadă. Anii ’50 au pavat drumul catre tinute mai casual chiar si in cazul evenimentelor foarte formale, iar jacheta smoking a devenit emblematica, datorita personalitatilor marcante de la acea vreme.
Icon-uri hollywoodiene precum precum James Dean, Cary Grant, Dean Martin, sau Frank Sinatra purtau des această piesă vestimentară atat in public, cat si la ocazii private.
Însă poate cel mai celebru purtător este mogulul Playboy, Hugh Hefner. Și poate că jachetele de smoching clasice au devenit atât de nepopulare și din cauza imaginii acestuia, sau din cauza studiilor medicale cu privire la efectele nocive ale tutunului… Orișicum, în forma sa finală și modernă, jacheta de smoching este foarte populară chiar și astăzi, ca substitut al jachetei de seară în ținutele formale: un sacou fie din catifea uni, fie din catifea cu diverse imprimeuri.
Cum arată costumul de smocking astăzi?
Asociate cu un papion negru, pantaloni formali si o pereche eleganta de pantofi Oxford, smoking-urile erau croite din catifea burgundy, navy sau neagra, iar uneori, pentru a sparge monotonia, din matase cu diverse imprimeuri indraznete, precum paisley sau alte variante de print-uri.
Astazi, caracteristicile smoking-ului au fost preluate intr-o varianta moderna, denumita si dinner jacket (UK) sau tuxedo (US), existand o multitudine de stiluri si variatii ale jachetei clasice.
Mai multe sfaturi utile pentru a alege smokingul potrivit pentru orice ocazie deosebită poți obține de la consultanții vestimentari Tudor Tailor, acum disponibili și online pentru sesiuni gratuite de consiliere online!